Vedi Napoli e puoi...

Povestea începe în vara anului 1971. Bucureştiul este mort. Toată lumea este plecată în concediu. Cei rămaşi în oraş sunt ascunşi pe terase umbroase sau prin parcuri. În fata stadionului Giuleşti este însă agitaţie. Suporterii se adună zilnic pentru a afla şi comentă ultimele ştiri. Ilie Greavu a agăţat ghetele în cui. Dan Coe a semnat un contract profesionist în Belgia. Apărarea Rapidului este în pioneze. Şi tocmai datorită apărării, Rapid a ratat titlul. Înfrângerile acasă cu Steagul Roşu şi FC Argeş au dus sărbătoarea în groapa lu' ouatu', la diferenţă de un singur punct.

Deodată se aude un murmur. Nu se ştie cine a aflat mai întâi dar, în scurt timp, grupurile de suporteri încep să discute cu însufleţire. Vine Sandu Boc. I s-a dat voie să joace la Rapid după condamnare. Şi vine Daniel Ene. Nu e rău. Daniel Ene a făcut treaba la Bacău în cupele europene în urmă cu două sezoane. Şi mai vine şi Bazil Marian pe banca tehnică.

Din ghereta paznicului se aude un radio. Este pe postul Radio Bucureşti. Ştirile dupa- amiezii. Urmează rubrica sportivă. Se face linişte. Crainicul anunţa că la Berna a avut loc tragerea la sorţi pentru noua ediţie a cupelor europene. În Cupa Campionilor Europeni, Dinamo va înfrunta echipa cehoslovaca Spartak Trnava. În Cupa Cupelor, Steaua va juca împotriva echipei malteze Hibernians Paola. În noua competiţie europeană Cupa UEFA, UTA că avea ca adversar formaţia austriacă Austria Salzburg. Tensiunea în rândul suporterilor rapidişti creşte continuu. În fine, Rapid va intilni- suporterii îşi ţin respiratia- echipa italiană SSC Napoli. Ce lovitură!

După evoluţia senzaţională a echipei naţionale în groapa cu lei de la Guadalajara, suporterii romani au descoperit o nouă metodă de evaluare a valorii echipelor străine. Esenţial, în judecarea unei echipe străine, devine faptul că naţională ţării respective a fost sau nu a fost în Mexic. De abia după aceea intervin şi alţi factori.

Şi astfel încep socotelile. Cehoslovacia a fost în Mexic dar acolo a pierdut în fata României. Aşadar, Dinamo este oarecum favorită. Echipa malteza nici nu este luată în considerare, Steaua fiind considerată calificată gata în turul următor. Austria Salzburg nu a mai jucat în Europa până acum aşa că UTA este mare favorită, cu atât mai mult cu cât naţională Austriei nu a fost în Mexic. SSC Napoli reprezintă un adevărat loc de veci pentru Rapid. Italia a jucat finală în Mexic. Napoli a terminat pe locul trei, după coloşii din Milano, dar înaintea lui Juventus. Trupa lui Chiappello este încărcată de vedete: portarul Dino Zoff, apoi Sormani, Jose Altafini, Antonio Juliano. Ce şanse poate să aibă Rapidul în faţa unei astfel de echipe? De la Ripensia 1938 încoace, nici o echipă românească n-a mai eliminat o echipă italiană.

Giulestiul ştie însă că Rapidul are un trecut. Giulestiul ştie că Rapidul are o tradiţie. Giulestiul ştie că Rapid are orgoliu.Iar Giulestiul este încărcat de dorinţa de revanşa pentru pedeapsă din urmă cu două sezoane. Giulestiul trăieşte şi cu teama unei noi suspendări. Rapid are ceva de demonstrat.

Campionatul începe către sfârşitul lui august. Rapid nu joacă cine ştie ce. Partidă de pe San Paolo se apropie. Mai sunt patru zile până la meciul de la Napoli şi Rapid învinge Dinamo cu 2- 1. Suporterii rapidişti prind curaj. Partidă de pe San Paolo va fi transmisă la radio. Dan Voicila, comentatorul radio, face eforturi să se facă auzit în vulcanul de pe San Paolo. Rapid face faţă italienilor. Apărarea lui Lupescu stăvileşte atac după atac în timp ce Sandu Neagu şi Bebiţă Nasturescu cauta un gol izbăvitor. Cu un sfert de oră înainte de final, vine autogolul lui Culae Lupescu. După meci, Culae avea să povestească un detaliu semnificativ: la cornerul cu pricina i-a strigat lui Raducanu să stea în poartă însă Râca nu l-a auzit din cauza vacarmului şi pasă lui Culae a intrat în poartă părăsită de Râca, ieşit pe centrare.

Presa italiană este în extaz: Napoli a învins şi se va califica, fără îndoială. Culae Lupescu a povestit că italienii au refuzat să facă schimbul de tricouri după meci atunci când au văzut tricourile ponosite ale romanilor. Mai mult, atunci când romanii au părăsit stadionul după meci, italienii beau şampanie în hol şi îi priveau pe romani de sus. Cumpărarea de echipament nou trebuia aprobată de "factorii de decizie" de la partid.

Suporterii fac bilanţul. Dinamo a reuşit un 0- 0 acasă cu cehoslovacii, Steaua a reuşit un măreţ 0- 0 în Malta, iar UTA a învins la Arad cu 4-1. Oare ce va urma?

Pentru Rapid a venit o victorie cu 1- 0 în Gruia, cu patru zile înaintea returului de pe "23". Toamnă a fost lungă şi călduroasă la Bucureşti. Terasele pline dezbăteau non-stop şansele Rapidului. Giulestiul este în fierbere. Antrenamentele echipei lui Bazil Marian sunt atent "supravegheate" de suporteri, după care fiecare detaliu este discutat pe larg la bere. La "Căţeaua leşinată", la capătul tramvaielor 2 şi 11, se bea secărica cu toiul (adică "la ciocan"- mic sau mare) şi se stinge cu bere. Femeile trimit copiii la bodega să-i aducă pe bărbaţi acasă dar un suc de 2 lei şi alune prăjite (3 lei) pe farfurioara amina plecarea pentru că sunt chestiuni importante de discutat. Lider de opinie pe terasa este Oane Carutasu': "domn'e, vă spun eu, dacă avem vreun unşpe metri să bată Daniel Ene, domn'e, că mie mi-e frică de Sandu Neagu.N-am uitat finală aia de cupă, domn'e, n-am s-o uit toată viaţa". "Nea Titi, mai dă-mi, domn'e, un ciocan mare şi o halbă".

La Astoria, "greii" evita terasă pentru a nu se "expune". Masă s-a cam terminat. Domnul avocat Stoian serveşte la desert telemea albă de Brăila cu struguri "ţâţa vacii". Contabilul Moisescu tocmai goleşte un pahar de feteasca albă. Îl pune pe masă şi-şi şterge faţa asudată cu o batistă cât un cearceaf. Domnul Niculescu,"maitre d'", îşi priveşte chelnerul. Acesta se grăbeşte, cu mişcări studiate, să umple paharul domnului contabil Moisescu. Este linişte dar toată lumea îl priveşte pe "dom' inginer". Aşa este cunoscut aici inginerul Aurel Dumitru Popă, şeful secţiei de fotbal de la Rapid. Acesta a ajuns târziu şi termină de mâncat. Pe uşă intra Ioana Radu. Domnul Niculescu se repede să o conducă personal la masă. O ajută să se aşeze. Nu are nevoie de comandă. Coană Ioana a venit pentru un păstrăv la grătar cu lămâie şi fără mujdei. "Dă-mi şi o cafea, domnule Niculescu, că stau ca pe ghimpi cu meciul ăsta". Domnul Niculescu da indicaţii muteşti. Totul merge strună. Domnul Niculescu este un "restaurateur", a învăţat meserie pe "vremea ălorlalţi", la Cafe de la Paix. Ţine şi azi minte cum a venit Rici Auer şi i-a cerut un "schwartz". De emoţie era să scape tava din mână. Marele Rici Auer, cel care băgase două goluri în poartă Venusului la rejucare! Domnul Niculescu priveşte în jur. Totul este în ordine. Privirea i se opreşte asupra lui "dom' inginer". Săracu' om! Pâinea lui Dumnezeu...Spera că dom' inginer să treacă cu bine de meciul ăsta. Emil Spirea, înaintaşul lui "dom' inginer", a trebuit să plece după suspendările de acum doi ani. Se deschide uşa. Se strecoară un ziarist tânăr, Vanea Chirilă. Priveşte spre avocatul Stoian întrebător: "a şoptit?". Avocatul clătină discret din cap. Nimeni nu ştie încă echipă. Ziaristul se aşază la masa coanei Ioana. Îi sărută delicat mina şi încep să şuşotească privind din când în când către dom' inginer. Domnul Niculescu strâmbă din nas. Tineretul din ziua de azi nu mai ştie ce este respectul. Pe vremea lui, Bâca Beilis n-ar fi îndrăznit niciodată să şuşotească la masă cu Maria Tanase.

Peste liniile ferate, în Calea Grivitei, la Feroviarul, mesele au fraternizat deja. Chelnerii fac faţă cu greu. Suporterii îl vor în echipă pe Marin Stelian. Dezbaterea este zgomotoasă. "Lasă-mă, dom'le, cu Marin Stelian, nu vezi că a ajuns vedeta la televizor? Ai văzut reclama pronosport cu golul lui Stere din meciul cu Clujul?" Partea adversă răspunde în cor: "dacă da două cu italienii, îi facem statuie în fata stadionului". Domnul Zaharia, responsabilul localului, îşi impulsionează personalul: "Gicule, schimba butoiul de bere, Marioara, treci la halbe". Trece în spate să se spele pe mâini. Revine. Marioara îl ia în primire: "nu ştiu ce s-a întâmplat, s-au ridicat cu toţi şi au plecat în fugă". Domnul Zaharia este om cu experienţă: "nu-ţi fă griji, Rapidul are antrenament la patru, la şase jumate sunt toţi înapoi. Debarasaţi mesele, spălaţi halbele, pregătiţi grătarul".

A venit ziua meciului cel mare. Suporterii afluiesc spre stadion. Site-ul lui James M Ross ne spune astăzi că au fost 69 856 de suporteri plătitori. Cu o zi înainte, Steaua a reuşit un 0- 0 de poveste după nouăzeci de minute împotriva maltezilor în faţa a trei mii de oameni. În prelungiri, maltezii şi-au băgat mingea în poartă şi Calea Plevnei a răsuflat uşurată. Presa protejează clubul comunist dar avertizează Rapidul: "vedi Napoli e puoi mori!".

Mai este o oră până la meci. Jucătorii sunt la vestiare şi se echipează. Bazil Marian se învârteşte în vestiar ca leul în cuşcă. Nu mai are răbdare. Începe să vorbească. Jucătorii îl ascultă cu jambierele în mână. Bazil începe domol: "ştiţi totul despre joc; băieţi, ori noi, ori ei! nu-i lăsaţi să răsufle şi atacaţi mereu!".

Începe meciul. Rapid ataca. Napoli încearcă să pună stăpânire pe joc. Dinu şi Dumitru retează pretenţiile italienilor, recuperează toate mingile şi repornesc atacurile. Rapid ataca dar fără folos. Aproape o jumătate de oră de joc a trecut fără nici un folos. Am ajuns în minutul 27. Dinu "Buric" interceptează la 40 de metri de poarta lui Zoff. Îi pasează în faţa lui Liţa Dumitru. Liţa se întoarce, croşetează doi adversari în mare viteză şi, de la 20-22 de metri, şutează violent. Dino Zoff vede mingea de-abia când îi trece pe deasupra capului. Mingea şutata de Liţa loveşte napraznic plasa, sub bară. Stadionul este în urale. Rapid conduce cu 1- 0. Nu trec decât şapte minute şi Bebe Nasturescu centrează în careu. Galeria Rapidului anticipează şi este deja în picioare. Daniel Ene se înaltă, loveşte mingea cu capul şi Dino Zoff este bătut din nou! Rapid conduce cu 2- 0! Italienii încearcă să replice dar Raducanu este în zi mare iar apărarea Giulestiului este în zi de graţie. Vine pauză.

Toată lumea este cu ochii pe meciul de pe "23". La Târgu Mureş, echipă locală de prima divizie şi-a suspendat antrenamentul şi urmăreşte meciul. Când Liţa Dumitru a deschis scorul, un puşti căruia nu i-au dat tuleiele sare în picioare şi strigă: "vreau şi eu să dau aşa". Ispir, căpitanul echipei, zâmbeşte subţire. "Sigur că vrei"! Florea Ispir nu avea de unde să ştie, dar visul pustiului se va îndeplini peste aproape doisprezece ani. Într-o seară caldă de aprilie 1983, puştiul din cantină mureşeana avea să şuteze senzaţional, tot din afară careului, la aceeaşi poartă, apărată de acelaşi Dino Zoff, şi avea să înscrie la fel de senzaţional, de data asta la colţ. Numele pustiului care a jucat un fotbal mare timp de doisprezece ani visând golul lui Liţa Dumitru este Laszlo Boloni.

Începe repriza a doua. Cristian Topescu, comentatorul televiziunii romane, stelist declarat, (un domn între tovarăşi) a început să facă băşcălie de titlurile din presă. Rapid fusese deja condamnată în presă sub leit-motivul "vedi Napoli e puoi mori". Cristian Topescu a remarcat că legenda italiană nu are nici o valoare în Giuleşti. Peste ani, domnul Topescu va descoperi că aceasta maximă se aplica mai degrabă altora.

Italienii încearcă dar cei care reuşesc sunt romanii. Rapid ataca furibund. Italienii încearcă să se apropie de poartă Rapidului. Se termină 2- 0. Rapid învinge şi se califica. Băieţii care beau şampanie în holul de la San Paolo cer schimburi de tricouri. Jucătorii rapidişti sunt miloşi. Tricourile lor sunt tot ponosite.

Iată echipă: Raducanu- Pop, Boc, Lupescu, Musat- Dinu, Dumitru- Nasturescu, Daniel Ene, Neagu, Angelescu.

Giulestiul este în delir. Rapid sărbătoreşte în zi de graţie. Presa îşi face "mea culpă". Victoria Giulestiului este incontestabilă şi este trecută la istoria fotbalului românesc.După 33 de ani....Rapid elimină o echipă italiană şi o bate măr la fotbal.

Televiziunea romana da totul la o parte şi reia golurile Rapidului. Presa uita de "vedi Napoli" şi cânta victoria Rapidului.

La "Căţeaua leşinată", sărbătoarea este de mult intrată în prelungiri. Nea Titi ar vrea să închidă şi anunţă că s-a terminat şi ultima sticlă de secărica. Oane Carutasu' îi strigă de pe terasa "nici să nu te gândeşti, nea Titi! Bem rom d'ăla bun da' nu plecăm d'aici!". Nea Titi îşi freacă mâinile mulţumit. Fie ce-o fi, tine deschis toată noaptea şi scapă de tot romul cel scump.

La Astoria sunt prezenţi toţi barosanii. Se bea şampanie. În mijlocul sălii tronează un imens tort glace. Domnul Niculescu a pregătit personal cele cuvenite şi îl invită pe dom' inginer să taie tortul. Este seara Rapidului şi dom' inginer a suferit mult pentru victoria asta.

La Feroviarul, lumea este înghesuită că sardelele în conservă. Mulţi s-au instalat pe trotuar, pe lângă terasă. Se cântă "Mulţi ani trăiască!". Domnul Zaharia este pregătit pentru o noapte lungă.

Nimeni nu remarcă înfrângerea de la Bacău. Nu mai contează. Radio Bucureşti anunţa că Rapid va juca împotriva Legiei Varşovia. Este lovitura soartei. Cu doi ani în urmă, Legia a băgat opt goluri în poartă echipei din Arad. A jucat semifinala Cupei Campionilor Europeni şi a fost eliminată de Feyenoord, câştigătoarea trofeului. Anul trecut a ieşit în sferturi. Presa se întreabă deja câte va lua Rapidul. Şi dacă Rapid va fi din nou suspendată. Că deja ne obişnuim...Dinamo a căzut cu Feyenoord, Steaua joacă cu Barcelona iar UTA a picat cu o altă echipă poloneză, Zaglebie Walbrzych, echipa care s-a calificat pentru prima (şi ultima) dată în cupele europene.

Ziua de 19 octombrie este aşteptată cu emoţie în Giuleşti. Stadionul "23 august" este iarăşi plin. Polonezii sunt priviţi cu circumspecţie. Au trei mari vedete în echipă, portarul Jan Tomaszewski, căpitanul echipei şi conducătorul de joc Kaziemierz Deyna şi aripa Robert Gadocha. Meciul începe fără faze de poartă, cu un prim sfert de oră apatic. Rapid începe să pună stăpânire pe joc. În minutele următoare începe celebrul sfert de oră al Rapidului. Forcing-ul Giulestiului aduce trei goluri în nouă minute. Daniel Ene deschide scorul în minutul 21 şi îl majorează în minutul 29. Sandu Neagu urca scorul la 3- 0 în minutul 30. Stadionul este un vulcan. Întreaga masă a presei se freacă la ochi. Este incredibil! Nimeni nu anticipase aşa ceva. În repriză a doua, Sandu Neagu duce scorul la un neverosimil 4- 0 în minutul 72. Galeria Rapidului este în extaz. Cu cinci minute înainte de final, se aprind torţele făcute din ziare şi întreg stadionul cânta "Mulţi Ani Trăiască!".

Presa de a doua zi urcă în slăvi Rapidul şi frumoasa sa victorie. În ziua anterioară, Dinamo pierduse la Rotterdam, UTA realizase un 1- 1 în Polonia, iar Steaua câştigase surprinzător la Barcelona cu 1- 0. În retur, Steaua avea să învingă din nou, de data asta cu 2-1,în faţa a 5000 de spectatori, UTA avea să se califice şi ea, în urma unei victorii la limită cu 2- 1, iar Dinamo avea să piardă din nou în faţa lui Feyenoord. Presa avea să pedaleze pe faptul că Rapidul a răzbunat UTA. Nimeni nu putea să uite acel 0- 8 încasat de UTA la Varşovia (după 1- 2 acasă) cu două sezoane în urmă.

Trec doar câteva zile după marea victorie cu Legia şi suporterii adunaţi pe lângă stadion afla că Ministerul Transporturilor organizează o excursie cu ocazia meciului retur de la Varşovia dintre Legia şi Rapid. În două ore câteva sute de suporteri iau cu asalt Palatul CFR. Cerberii de la intrări resping orice argument cu o poezie simplă: "persoanele neautorizate nu au acces în clădirea ministerului". Printre "manifestanţi" se găsesc vreo câţiva suporteri a căror legitimaţie de serviciu le permite intrarea. Aceştia pătrund în instituţie şi încep investigaţiile în timp ce marea masă a suporterilor aşteaptă afară. În minister, nimeni nu ştie nimic. Suporterii nu se lasă. Încep să întrebe din birou în birou. Încet-încet, detaliile încep să iasă la iveală. Excursia a fost pusă la cale încă de la aflarea tragerii la sorţi. Două vagoane-cuseta vor fi ataşate la expresul de Varşovia. Se călătoreşte cu paşaport colectiv. Excursioniştii vor ajunge la Varşovia în dimineaţa zilei de dinaintea meciului, vor zăbovi în oraş două zile, după care vagoanele vor fi ataşate la garnitură de Bucureşti în noaptea de după meci. Veştile îi scot din sărite pe suporteri. Toate "doamnele" din minister s-au înscris deja la excursie şi au plătit costul. În drum spre biroul ministrului, suporterii văd roşu în faţa ochilor auzind discuţiile de pe holuri. "Doamna Getă" o informă pe "doamna Flory" că soţul "doamnei Mimi din regionala" lucrează la bancă şi poate facilita cumpărarea de zloţi la cursul oficial. Rapidiştii explodează şi reproşează celor două "doamne" că excursia a fost plănuită pentru suporteri şi nu pentru cumpărături. "Doamna Getă" îi pune la punct urgent: "şi ce-aţi vrea, să vă duceţi acolo şi să cântaţi cât va ţine gura şi pe străzile Varşoviei? Ajunga-vă Bucureştiul, că toată ziua- bună ziua numai la Rapid va sta mintea!". Suporterii afla de la şeful de cabinet al ministrului că nu se mai poate face nimic pentru că toate locurile au fost ocupate, biletele plătite, actele pentru paşaportul colectiv întocmite. Manifestanţii se împrăştie mormăind blesteme...

Şi vine seara de 3 noiembrie a meciului de la Varşovia. Meciul este transmis în direct de televiziunea naţională întrucât Polonia este o ţară "socialistă şi pretina". Primele imagini arată un stadion murat de ploaie. Comentatorul informează că la Varşovia plouă din greu de două zile.Toţi rapidiştii îşi aduc aminte că Dumnezeu nu bate cu părul. Începe meciul. Polonezii încep tare şi după şase minute au 2- 0. Bazil Marian nu se pierde cu firea. L-a scos pe Nasturescu şi l-a băgat în teren pe fundaşul Musat. Jocul a îngheţat iar Rapidul a plimbat mingea la trecerea timpului. Finalul partidei ne-a arătat băieţii în vişiniu îmbrăţişându-se la mijlocul terenului.

Giulestiul simte că Rapid s-a răzbunat pentru suspendarea din sezonul anterior. Tragerea la sorţi aduce în calea Rapidului un adversar formidabil: Tottenham Hotspur. Până atunci însă, vin meciurile echipei naţionale. La 14 noiembrie, pe stadionul "23 august", România întâlneşte Cehoslovacia într-un meci decisiv pentru calificarea în sferturile Europei. Prima repriză aduce o evoluţie absolut senzaţională a lui Puiu Iordanescu. Echipa simte şi toate atacurile au loc pe partea stânga acolo unde Iordanescu îşi bate joc de renumitul Dobias. Fundaşul slovac nu are decât soluţia faultului brutal. După un astfel de atac, România deschide scorul prin Dembrovschi. La pauză, antrenorul oaspeţilor îl înlocuieşte pe Dobias de teama unei foarte probabile eliminări. Dar şi romanii îl scot pe Iordanescu de teamă ruperii picioarelor. La cinci minute de la reluare, Tamango prinde o minge simplă în propriul careu. Nu vrea să degajeze cu piciorul. Pasează cu mâna. Pasă este ideală. Este ideală pentru cehul Capkovici. Acesta nu refuza pomană lui Râca şi îl execută fără emoţii. 1- 1! Tot stadionul este consternat. Râca începe să plângă. Mingea este repusă în joc cu greu. România are nevoie de victorie. O pasă în partea dreaptă, o lansare în adâncime, o cursă a lui Mircea Lucescu şi o centrare în şase metri. Gicu Dobrin se aruncă "la o soartă şi un destin" la prima bară. O lovitură cu capul şi mingea se duce în vinclu! 2- 1! Stadionul este în delir. Tamango continua să plângă în poartă. Fotoreporterii şi copiii de mingi îi spun că a marcat Dobrin. Râca nu crede. Copiii de mingi îi arătă tabela de marcaj. Copilul din poarta echipei României priveşte tabela şi începe din nou să râdă. Coşmarul a trecut, suntem iarăşi pe drumul spre sferturile Europei.

Zece zile mai târziu, Tara Galilor se prezintă pe "23". Este ultimul meci al grupei. O victorie califica România în sferturile Europei. Primul corner vine în minutul nouă. Mircea Lucescu centrează în careu. Culae Lupescu şi-a amintit poate de autogolul de la Napoli. Şi-a amintit poate că a fost ţinut pe bancă în Mexic. Şi-a amintit că Rapidul va juca împotriva englezilor peste două săptămâni. Vine în careu şi reia centrarea lui Lucescu. Culae reuşeşte un gol sută la sută britanic şi scorul este 1- 0! România este calificată în sferturile Europei. Galezii reacţionează dar apărarea condusă de Culae este imperială. Râca a ajuns la concluzia că a făcut planul la gafe pe tot anul şi apăra magistral. În repriză a doua, Mircea Lucescu înscrie pentru 2- 0. Meciul se sfârşeşte cu tradiţionalele torţe din ziare.

8 decembrie. Rapid joacă pe White Hart Lane. Martin Peters deschide scorul în primul minut. Martin Chivers duce scorul la 2- 0 înainte de pauză. Englezii joacă altceva. Au o forţa extraordinară. După pauză, Chivers face 3- 0. "Deşi Rapidul a jucat tot meciul de la egal la egal, totul a semănat cu o execuţie în direct", avea să declare Iordan Angelescu după meci.

Returul s-a jucat după o săptămână pe "23". Un stadion plin aştepta minunea. În prima repriză, Râca Raducanu a apărat un penalty tras de Martin Peters. Stadionul a început să "creadă" şi a dat în clocot. Totul a fost în zadar. În partea a doua, Jimmy Pearce a deschis scorul. Apoi s-a încăierat cu Ion Pop şi au fost eliminaţi amândoi. Martin Chivers a închis tabela. Tottenham Hotspurs a mai eliminat UŢA în turul următor, pe AC Milan în semifinale şi a câştigat trofeul învingând în finala pe Wolverhampton Wanderers.

În acelaşi tur trei, UŢA nu a rămas datoare Rapidului şi a eliminat pe vechea noastră cunoştinţă, Vitoria Setubal, cu 3- 0 şi 0- 1. Apoi a cedat în fata formidabilei trupe engleze Tottenham Hotspurs. La rândul ei, Steaua a fost eliminată de Bayern Muenchen.

Primăvara a adus o evoluţie modestă a Rapidului în campionat. A terminat pe locul zece. Însă, conform proverbului "chiar de-am fi pe locul zece, batem Steaua şi ne trece", Rapidul a învins Steaua cu 2- 1 şi a mai reuşit şi scorul campionatului, 7- 0, în faţa echipei din Oradea.

Ultima partidă a sezonului a avut Rapidul în prim-plan. Finala Cupei României s-a jucat la 2 iulie. Marin Stelian a deschis scorul cu un gol de generic în minutul trei iar Sandu Neagu a lămurit problema în minutul 27. Rapid a învins Jiul cu 2- 0 şi a câştigat din nou Cupa României, după o pauză de 30 de ani.

Finala Cupei României câştigată în fata Jiului avea să încununeze un sezon în care Rapid a umilit pe acelaşi stadion pe Legia şi pe Napoli SSC. Un sezon pe profilul Rapidului.

FC Altona, fzr.ro